Servicii oferite

Tulburările anxioase au în comun un element definitoriu, și anume, FRICA. Starea de neliniște, îngrijorare sau uneori chiar groază apare ca răspuns la stimulii externi, uneori stimulii pot fi provocări reale, dar în cele mai multe cazuri anxietatea ne dă bătăi de cap în realizarea unor sarcini care pot părea de-a dreptul banale pentru ceilalți, cum ar fii o simplă cină în oraș.  

Una din consecințele anxietății este apariția atacului de panică. Atacul de panică se definește printr-o stare de neliniște, care apare din senin, în timpul nopții sau în timpul zilei  și se poate manifesta atât psihic cât și somatic.

Psihic, puteți avea o îngrijorare a unei morți eminente, senzația că înnebuniți sau pur și simplu că ceea ce trăiți în acele momente nu este real.

Somatic, apar următoarele simptome: bătăi puternice ale inimii, durere în piept, palpitații, tremor, senzația de sufocare, greață sau disconfort abdominal, amorțeală sau senzații de înțepături, dificultăți de înghițire.

Fricile, angoasele, întrebările îngrijorătoare care se nasc în noi și care ajung să ne ghideze comportamentul, reprezintă consecințele evenimentelor traumatizante pe care le-am avut de suferit de-a lungul dezvoltării noastre, pentru că, bineînțeles, o frică nu se poate naște fără o sursă care să o provoace. De cele mai multe ori, aceste frici sunt îngropate adânc în ființa noastră și trăim alături de ele fără să le putem da o definiție rațională. Prin urmare, tratarea stărilor anxioase se bazează pe identificarea fricilor subconștiențe, înțelegerea și resemnificarea acestora.

Simptomele anxietății:

• Îngrijorare excesivă
• Neliniște
• Dificultăți de concentrare
• Iritabilitate
• Tensiune/durere musculară
• Tulburări ale somnului

Subcategorii:

• Atacuri de panică
• Anxietate de separare
• Fobie specifică
• Anxietate generalizată

Scăderea marcantă a interesului și plăcerii este lite-motivul a ceea ce numim în zilele noastre ”depresie”. Desigur că acest element definitoriu nu poate surprinde adevăratele sentimente care zac în noi atunci când vorbim despre depresie. Ea poate veni la pachet cu multe alte comportamente, comportamente care sunt consecința unei vieți trăite în dizarmonie cu propria persoană.

Depresia poate fi caracterizată de unii ca o cușcă a conștiinței, gol interior, o dorința constantă de a nu mai exista. Gândurile repetitive cu deznodământ negativ îi fac pe cei care trec prin asta să nu își poată găsi sensul, să nu aibă motivația de a face orice fel de acțiune.

Prin urmare, calea vindecării vine tocmai din găsirea sensului propriu.

Simptomele depresiei:

• Pierderea sau creșterea în greutate
• Insomnie sau hipersomnie
• Agitație sau încetinire psihomotorie (mișcările sau activitățile fizice care sunt rezultatul proceselor mentale și psihologice)
• Lipsa energiei
• Sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă
• Capacitate scăzută de a gândi sau de a se concentra
• Gânduri referitoare la o posibilă acțiune suicidară

Subcategorii:

• Intervenție psihologică în tulburările și stările depresive
• Intervenție psihologică în tulburări ale somnului
• Gestionarea conflictelor interioare

Somnul este unul din elementele definitorii a calității vieții. Un somn odihnitor nu numai că îi oferă organismului resursele necesare pentru o funcționare optimă dar poate fi un factor important în identificarea problemelor personale. Gândurile și neliniștea care duc de regulă la insomnii sunt principalele dificultăți cu care se confruntă fiecare persoană. Prin urmare, identificarea motivului este primul pas în tratarea acestora.

Insomnia, caracterizată prin dificultatea de a adormi sau de a menține somnul, este adesea alimentată de gânduri și neliniști persistente. Acestea pot varia de la preocupări cotidiene, stres la locul de muncă, până la probleme emoționale mai profunde sau anxietate. Identificarea și abordarea acestor cauze subiacente este esențială pentru ameliorarea insomniei.

Hipersomnia, sau tendința de a dormi excesiv, poate fi, de asemenea, un semn al unor probleme subiacente, adesea legate de lipsa motivației intrinseci sau de depresie. Această nevoie exagerată de somn poate masca o lipsă de angajament sau satisfacție în activitățile de zi cu zi, sugerând necesitatea unei reevaluări a obiectivelor și aspirațiilor personale.

Coșmarurile, pe de altă parte, pot fi văzute ca ferestre către subconștient, oferind indicii valoroase despre temerile și traumele ascunse. Fie că sunt repetitive, având aceleași teme și personaje, sau variate, ele pot reflecta experiențe traumatice din trecut sau pot simboliza dificultățile cu care ne confruntăm în prezent.

Simptome:

• Timp îndelungat petrecut în pat înainte de a adormi
• Senzația de oboseală extremă sau somnolență în timpul zilei
• Mersul în somn, vorbitul în somn, coșmaruri
• Trezirea cu mult înainte de ora planificată fără posibilitatea de a adormi la loc

Viața sexuală reprezintă un pilon esențial vieții și a identității umane, influențând și fiind influențată de multiple dimensiuni ale existenței, inclusiv biologice, psihologice, sociale, economice și culturale.

Tulburările sexuale reprezintă o categorie de probleme de sănătate care afectează dorința sexuală, performanța sau plăcerea. Acestea pot avea o varietate de cauze, inclusiv, dar fără a se limita la, probleme fizice, psihologice, relaționale sau o combinație a acestora.

Dificultățile sexuale pot fi adesea rezultatul unor modele psihologice profunde, care sunt influențate de cultura individuală legată de sexualitate, percepția de sine și sentimentele de vinovăție.

Aceste modele subconștiente pot modela modul în care o persoană experimentează și se raportează la propria sexualitate, având un impact semnificativ asupra funcționării sexuale.

Cultura în care creștem și valorile pe care le însușim joacă un rol crucial în formarea atitudinilor noastre față de sexualitate.

De asemenea, o altă cauză a disfuncțiilor sexuale poate fi trauma. Fie că vorbim de abuzuri sexuale, molestare sau abuzuri emoționale cu teme specifice de sexualitate, acestea se pot manifesta prin diverse comportamente de ordin sexual.

Abordarea și tratamentul acestor dificultăți sexuale necesită o înțelegere profundă și o gestionare atentă a acestor “reziduuri” psihologice acumulate.

Simptome:

• Lipsa dorinței sexuale
• Dificultatea sau incapacitatea de a obține sau menține o erecție
• Dificultatea sau incapacitatea de a menține lubrifierea sau excitația sexual
• Lipsa orgasmului
• Durere genitală

Relațiile interpersonale sunt esențiale pentru dezvoltarea și bunăstarea noastră emoțională și psihologică. Ele funcționează ca o oglindă a vieții noastre individuale, reflectându-ne valorile, convingerile și, cel mai important, modul în care am fost modelați de experiențele noastre anterioare. Fiecare interacțiune pe care o avem cu ceilalți poartă amprenta experiențelor acumulate de-a lungul vieții, influențând și fiind influențată de unicitatea fiecărei persoane cu care intrăm în contact.

Teoria atașamentului sugerează că stilurile noastre de atașament se formează în copilărie, bazate pe relațiile pe care le avem cu îngrijitorii noștri principali. Atașamentele sănătoase din copilărie tind să ducă la dezvoltarea relațiilor interpersonale sănătoase în viața adultă, în timp ce experiențele negative pot contribui la formarea unor modele de relaționare problematice.

Pentru a cultiva relații interpersonale sănătoase, este esențial să lucrăm la înțelegerea și vindecarea propriilor noastre probleme emoționale și atașamente nesigure.

Simptome:

• Dependență excesivă de partener pentru decizii
• Frica de singurătate
• Sacrificarea propriilor nevoi, dorințe și aspirații
• Sentimente de anxietate, stres sau panică la gândul de a pierde relația sau de a fi separat de partener
• Sentimente de vinovăție când nu se ocupă de nevoile partenerului